Interpretarile literare reflecta intotdeauna un anumit context institutional, cultural si istoric. Printre diversele metode de interpretare, putem selecta 4 abordari de baza, dupa care pot fi clasificate majoritatea scolilor teoretice: abordari axate pe text, context, autor, si cititor.
Scolile teoretice se pot incadra in urmatoarele categorii:
- text -> filologia, retorica, formalism si structuralism, noua critica, semiotica si de constructie
- context -> istoria literara, teoria lit. marxista, teoria lit. feminista, noul istoricism si studiile culturale
- bautor -> critica biografica, critica psiho analitica, fenomenologia
- cititor -> teoria receptarii, istoria receptarii, critica reactiei cititorului
Abordarea orientata spre text e preocupata de materialitatea textului
Abordarile contextuale incearca sa plaseze textele literare pe fundalul istoric, social sau politic
Scolile teoretice orientate spre autor pun accentul pe autor
Abordarile orientate spre cititor se concentreaza asupra receptarii oprerei literare de catre public
Abordarile centrate pe text - pun accentul pe aspectele textuale interne ale operei litarare
- se analizeaza trasaturile formale sau structurale ale textului
- filologia traditionala de ex, studiaza elementele concrete ale limbii
a) in critica lit., termenul de filologie denota abordari bazate pe probleme de scriere si reconstituire a textelor
b) retorica si stilistica - se concentreaza asupra aspectelor formale si asupra stilului
c) formalism si structuralism - acesti termeni definesc scolile din prima jumatate a sec XX al caror scop este explicarea modelelor formale si structurale ale textelor lit.
Semiotica si deconstructie sunt tendinte din teoria lit., centrata pe text in anii 1870-1880, care considera textul drept un sistem de semne. La baza acestor idei teoretice se afla modelul lingvistic al lui Ferdinand de Saussure, lingvist elvetian, care porneste de la ipoteza ca limbajul functioneaza prin reprezentare.
Abordarile centrate pe context - reprezinta un grup de scoli si metodologii care nu considera textele literare ca opere independente de sine statatoare, incercand sa le analizeze dintr-un context mai amplu, care poate fi
- fundalul istoric, social, politic
- genul literar
- nationalitatea
- genul autorului
Cadrul teoretic oferit de critica marxista a fost adoptat de scoli mai recente care se axeaza pe grupuri marginalizate: critica feminista, afro-americana, homosexuala si lesbiana, studii lit. coloniale.
Noul istorism:
- s-a dezvoltat in SUA in anii 1980
- ist. nu e vazuta ca izolata de textul lit. ca un context ist. devenind un fenomen textual
- legate de noul istorism, dar independent de acesta sunt studiile culturale, care au devenit in anii 90 una din cele mai importante abordari ale textului lit.
- studiile culturale au o abordare multi-laterala, incercand sa inteleaga pluralitatea culturii
Teoria lit. feminista:
- porneste de la ideea ca difderenta de gen e un aspect neglijat in critica lit. traditionala si sustine ca operele trebuie reexaminate si din perspectiva genului.
- la inceputul acestei miscari, la sfarsitul anilor 60 au fost aduse in atentie teme precum imaginea femeii in texte scrise de autori, primele incercari de critica feminista concentrandu-se asupra stereotipurilor si portretelor distorsionate ale femeilor in traditia lit. dominata de barbati
Teoriile centrate pe autor
- in sec XIX, inainte de cele mai importante teorii ale formalismului si structuralismului, critica biografica a evoluat si a devenit o miscare dominanta. Aceasta abordare stabileste o legatura directa intre textul lit. si biografia autorului, date, fapte si evenimente din viata unui autor sunt juxtapuse cu elemente din operele sale pt. a gasi aspecte ce leaga biografia autorului de text.
- faptul ca Mary Shelly a pierdut o sarcina in perioada in care a scris Frankenstein, poate fi legat direct de subiect
Exemplu de analiza: Ratiune si simtire de Jane Austen
Aceasta opera poate fi analizata din punct de vedere al abordarii feministe. Jane Austen foloseste in opera sa teoria feminista pentru a promova valorile egale dintre barbati si femei. De asemenea, ea scoate in evidenta partea puternica a femeii indiferent ce tip de discriminare intalneste. Protagonista lupta pentru a obtine dragostea unui persoane, care pt societate, este interzisa din cauza situatiei economice si sociale. Nereusind sa isi castige mult dorita dragoste devine celibatara, dar totusi are puterea de a merge mai departe. Femeile din lit. feminista sunt intotdeauna gata sa ia propriile decizii, sa-si exprime alegerea de a hotari singure si sunt pregatite sa faca fata consecintelor acestor alegeri, ale actiunilor lor si decizilor lor. Elinor Dashwood reprezinta simbolul simtirii , este inteligenta si prudenta, iubitoare si puternica. Comportamentul ei se bazeaza pe o judecata corecta si pe observarea atenta a circumstantelor. Ratiune si simtire este o lucrare subtila, iar trasaturile personajului reprezinta o caracteristica a abordarii feministe a literaturii.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu